Tehnicile de datare ale pietrelor sunt insa controversate. Descoperirea le-ar putea oferi cercetatorilor solutionarea unuia dintre cele mai adanci mistere geologice: transformarea planetei din oceanul de magma care exista in Hadean – prima era din istoria Pamatului – in placile tectonice care o acopera astazi. Grupul de pietre antice din Canada, cunoscut ca centura Nuvvuagittuq Greenstone, a fost studiat de catre Jonathan O’Neil de la Universitatea McGill si colegii acestuia, timp de patru ani. Metoda datarii pietrelor se bazeaza pe cantitatea de izotop neodymiu-142 din componenta lor. “Se poate masura cu precizie cantitatea de neodymiu-142 a unei pietre si se poate calcula, astfel, foarte exact, varsta ei.”, explica O’Neil. “In cazul nostru, rezultatul a fost 4.28 miliarde de ani, ceea ce reprezinta mai mult decat in cazul oricarei alte roci descoperite vreodata pe Pamant.”
Totusi, nivelurile de neodymium-142 ar putea sa nu reprezinte tocmai un indicator al varstei pietrelor. O’Neil insusi recunoste ca este posibil ca echipa lui sa fi masurat de fapt varsta magmei din care s-au format pietrele, mai degraba decat varsta acestora. Cercetatorii au folosit si o metoda conventionala de datare a pietrelor, care sugereaza ca centura Greenstone are de fapt numai 3.8 miliarde de ani – cu 200 de milioane de ani mai putin decat cea mai veche piatra recunoscuta – Acasta gneiss, descoperita tot in Canada, in 1999. O’Neil si echipa sa au descoperit cu siguranta una dintre cele mai vechi formatiuni tectonice, de la primele stadii de dezvoltare a planetei, dar performanta lor ramane una controversata.
Sursa: NewScientist